miercuri, 19 octombrie 2016

Culturism


Culturism = turism cultural

CULTURÍSM s. n. Disciplină sportivă bazată pe exerciții complexe, care urmărește dezvoltarea armonioasă și viguroasă a corpului, dezvoltarea musculaturii etc. – Cultură + suf. -ism.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner

duminică, 7 decembrie 2014

Îndoctrinat


Îndoctrinat = îndopat cu documente
 
ÎNDOCTRINÁT, -Ă, îndoctrinați, -te, adj. Inițiat într-o doctrină. – V. îndoctrina.
Sursa: DEX '98 (1998)

miercuri, 28 august 2013

Electrificat


Electrificat = ficat electric

ELECTRIFICÁT, -Ă, electrificați, -te, adj. Care a fost dotat cu energie electrică, în care s-a făcut electrificarea. – V. electrifica. Cf. fr. électrifié.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner

vineri, 2 august 2013

Ecolog

Ecolog = specialist în ecouri

ECOLÓG, -Ă, ecologi, -e, s. m. și f. Specialist în ecologie. – Din fr. écologue.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner 
 
ECOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază raporturile dintre organisme și mediul în care se dezvoltă și trăiesc. ◊ (În sociologie) Ecologie umană = studiul relațiilor dintre fenomenele sociale și spațiile în care sunt cuprinse. [Gen. -iei. / < fr. écologie, cf. gr. oikos – casă, logos – știintă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner

Definiţie insiprată de Jo Ferenc (AKA Feri Fireproof)

marți, 23 iulie 2013

Psihopompă


Psihopompă = pompă utilizată de psihologi

psihopómp, -ă adj. (mit.; despre Caron, Apolo și Orfeu) care conducea sufletele morților. (< fr. psychopompe)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de blaurb
 

sâmbătă, 20 iulie 2013

Infracţiune


Infracţiune = operaţiune cu fracţii

INFRACȚIÚNE, infracțiuni, s. f. Faptă care prezintă pericol social, constând în încălcarea unei legi penale, în săvârșirea, cu vinovăție, a unei abateri de la legea penală, și care este sancționată de lege. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. infraction, lat. infractio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu

vineri, 19 iulie 2013

Echitabilă

Echitabilă = care poate fi călărită

ECHITÁBIL, -Ă, echitabili, -e, adj. (Despre acțiuni, idei etc.) Întemeiat pe dreptate, pe adevăr; just, drept, nepărtinitor. – Din fr. équitable.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner

Definiţie de la Sergiu, auzită de la alt Sergiu